This is a Clilstore unit. You can link all words to dictionaries.

Turism Argesean

Lăsând în urmă turmele răsucite ale lui Neagoe Basarab, drumul urcă prin cheile râului Argeş, unde, pe un pinten stâncos, se zăresc ruinele cetăţii Poienari. Atribuite de tradiţie domnitorului Vlad Tepeş, cetatea a fost înălţată în secolul al XIV- lea ca loc de refugiu. O scară de beton de 1.400 (o mie patru sute) de trepte urcă de la poalele muntelui, din şosea, până la ruinele cetăţii, de la înălţimea căreia se deschide o privelişte neasemuită. Mai departe traseul urmează cursul sinuos al Transfăgărăşeanului, care se strecoară printre dealuri, păduri şi pajişti montane către vârful munţilor Făgăraş.

Barajul Vidraru, amplasat la intrarea Argeşului în chei a fost inaugurat în 1966 (o mie nouă sute şaizeci şi şase). Are o înălţime de 165 (o sută şaizeci şi cinci) de metri şi o lăţime de 305 (trei sute cinci) metri. Lacul de acumulare are o suprafaţă de 1 000 (o mie) de hectare şi un volum total de 465.000.000 (patru sute şaizeci şi cinci) metri cubi. Este populat cu diferite specii de peşti, iar pe apele lui se practică sporturi nautice şi plimbări de agrement cu ambarcaţiuni uşoare. În imediata apropiere a barajului, în locurile cele mai pitoreşti de pe lacurile de acumulare sunt amplasate popasurile turistice Cabana Valea cu Peşti şi Casa Argeşeană. Salba locurilor de agrement amplasate de-a lungul Transfăgărăşeanului continuă cu cabana Cumpăna, situată pe partea vestică a lacului şi cu complexul turistic Izvorul Argeşului de la Piscul Negru.

Transfăgărăşanul îşi continuă ascensiunea printre cele mai înalte creste montane, ajungând la cabana Pârăul Capra, situată la limita golului alpin, la o altitudine de 1.560 (o mie cinci sute şaizeci) de metri. Urcând mai departe, drumul duce spre un alt faimos loc de popas şi recreere din Masivul Făgăraş, respectiv vila Paltinul, situată la o altitudine de 2.044 (doua mii patruzeci şi patru) de metri. Alături, pe o mică peninsulă a lacului glaciar Bâlea, este amplasată cabana Bâlea Lac. Împrejurimile încântătoare invită la drumeţie către înălţimile munţilor Făgăraş: Vârfurile Clăbucet, Comarnic, Călţunu şi Negoiu. Atât vara cât şi iarna amatorii de alpinism beneficiază de asistenţa experimentatelor echipe de slavamontişti argeşeni.

Un alt traseu, care porneşte tot din municipiul Piteşti, poartă paşii călătorului către zona de nord – est a judeţului Argeş, spre Braşov şi Pasul Bran. Primul obiectiv de interes este Conacul din comuna Miceşti, o fostă reşedinţă a familiei Micescu. Aşezat în mijlocul unui parc de o frumuseţe deosebită, amenajat la începutul secolului al XX- lea (douăzecilea), conacul este situat la o distanţă de circa 10 (zece) kilometri de municipiul Piteşti. Recent, a fost inclus în circuitul turistic. Complexul de la Miceşti include şi clădirea cunoscuta sub numele de Micul Castel, loc de retragere şi meditaţie, unde cunoscutul jurist Istrate Micescu şi- a pregătit unele din strălucitele sale pledoarii şi s-a aplecat asupra studiului problematicii liberale.

Următorul popas este în comuna Rădeşti, la biserica cu hramul Sf. Gheorghe din localitate. Construit în anul 1674 (o mie sase sute şaptezeci şi patru) acest aşezământ religios face parte din patrimonial cultural naţional.

Aproape de Câmpulung Muscel se află castrul roman Jidava, fortificaţie a liniei de apărare Limes Transalutanos, ce asigură paza graniţei de est a provinciei imperiale Dacia, pe vremea împăratului roman Septimius Sever. Cercetările arheologice au scos la iveală o parte a construcţiilor din interiorul castrului şi zidul de incintă. Ulterior zidurile au fost consolidate, iar sistemul de încălzire din Pretorium, clădirea comandantului, a fost reconstituită. În incinta castrului este organizată o expoziţie permanentă cu obiecte găsite în timpul cercetărilor arheologice.

Călătoria continuă spre municipiul Câmpulung Muscel, unul din principalele centre istorice şi culturale ale Argeşului, situate la 51 (cincizeci şi unul) de kilometri de Piteşti. Fosta capitală a Tării Romaneşti, al cărui nume corespunde exact aşezării sale geografice, un câmp alungit între dealuri, oraşul este străbătut de râul Târgului, şi are circa 45.000 (patruzeci şi cinci) de mii de locuitori.

Atestat documentar încă din secolul al XIV – lea (paisprezecelea), oraşul este presărat cu numeroase obiective de interes istoric, cultural şi turistic. Printre cele mai importante sunt Biserica Domnească, construită în anul 1567 (o mie cinci sute şaizeci şi şapte) biserica Sfântu Gheorghe Olari, casa de cultură Tudor Muşatescu, bulevardul Pardon, turnul şi liceul Dinicu Golescu.

Ansamblul feudal Negru Vodă, ridicat în secolul al XIV–lea (paisprezecelea) cuprinde biserica, turnul clopotniţei, chiliile şi casa domnească. Aceasta din urmă a fost zidită în secolul al XIII-lea (treisprezecelea) din piatra şi cărămida, cu camere. Şi două foişoare cu arcade. Ansamblul a reprezentat un puternic centru de cultură, aici funcţionând din anul 1635 (o mie sase sute treizeci şi cinci) una din primele tipografii din România.

La o distanţă de circa 6 (şase) kilometri de Câmpulung Muscel se află schitul rupestru de la Nămăieşti. Săpat în întregime în stanca în prima jumătate a secolului al XVI – lea (şaisprezecelea), acesta este situat într-o zona de un pitoresc deosebit. Pe zidurile pridvorului sudic al bisericii rupestre se pot vedea urme ale unor picturi murale în stil bizantin. Interiorul este nepictat, pereţii sunt ai schitului, fiind împodobiţi cu icoane valoroase. Aici se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, ferecat în aur şi argint. Complexul monahal adăposteşte o colecţie de hrisoave scrise, care datează din secolul al XVI–lea (şaisprezecelea) şi ateliere de covoare şi macrameuri. Lângă peretele stâncos al bisericii se află mormintele unor preoţi care au slujit în biserica mănăstirii în secolele al XIX–lea (nouăsprezecelea) şi al XX-lea (douăzecilea ).

Short url:   http://multidict.net/cs/1227